25.9.13

Hai să licităm orice!






Un lucru bune la licitații : aproape întotdeauna găsești o cerere.Cineva care e dispus să dea o anume sumă de bani pe ceva.Fie că e vorba de un tablou, o mitralieră Browning,un jeep, caca de artist sau,acum,niște eșarfe pătate cu sânge ale lui George Orwell.Da.”Are ADN-ul lui!”.Și dacă ar avea,care e faza?”Nu,că
nu e sânge ocazional,e sânge
de atunci de când a fost împușcat în gât în timpul unei lupte de pe lângă Barcelona”.A,am înțeles deplin.

Mă inflamasem destul de mult când auzisem de o pictură care se vânduse cu aproape 37 de milioane de dolari,dar măcar era o creație,oricât de penibil ar vedea ochii mei neantrenați.Apoi mai multe conserve pline cu dejecții,licitate și alea la nu știu cât.Acum trebuie să așteptăm să vedem la cât se va vinde o cârpă cu sânge.Pentru că asta contează.Nu ce a scris,prin ce s-a remarcat.Nu.Ce a purtat,cât sânge e(că bănuiesc că dacă e una cu mai mult sânge,aia va fi mai scumpă),eventual alte obiecte.

Nu mi-a plăcut niciodată acest segment al ”artei”:valorificarea.Și nu numai a operei propriu-zise.Nu.Valorificarea oricărui lucru care a avut tangență cu omul.Îmi și imaginez unul care strigă pe stradă ca un nebun ”Hăă,i-am găsit bocancii!”,urmând apoi să devină putred de bogat.De parcă dacă tragi adânc din ei,te umpli de spirit.Sau dacă faci tinctură de tromb și îl bei ca un Cullen,te îmbeți cu spirit orwellian.

No comments:

Post a Comment